🍼 Ghid Practic pentru Viitoarele Mame

💗 Bine ai venit în această frumoasă călătorie a sarcinii!

Ca medic, îmi doresc să te ghidez prin etapele esențiale ale sarcinii și să îți ofer informații utile, pe înțelesul tuturor. În acest articol vom parcurge trimestrele de sarcină, analizele medicale de efectuat, importanța morfologiilor fetale, recomandări despre alimentație și sfaturi practice pentru o sarcină sănătoasă, sprijinindu-ne și pe recomandări din ghiduri internaționale (OMS, ACOG, NICE).

Să începem!

📆🤱 Etapele Sarcinii – Trimestrele și Dezvoltarea Generală 🌱👶

Sarcina durează aproximativ 40 de săptămâni și este împărțită în mod convențional în trei trimestre, fiecare a câte ~13 săptămâni . Fiecare trimestru aduce schimbări semnificative atât pentru bebeluș, cât și pentru viitoarea mamă:

Trimestrul I (0–13 săptămâni):

În primele luni are loc organogeneza – se formează organele principale ale embrionului. La finalul săptămânii 8 embrionul devine făt, având deja inimă care bate și începuturile organelor interne. În acest trimestru fătul crește de la dimensiunea unui bob de mazăre la cca 7–8 cm lungime. Viitoarea mamă poate resimți grețuri matinale, oboseală și fluctuații emoționale pe fondul schimbărilor hormonale. Tot acum are loc și prima ecografie de confirmare a sarcinii și datare a vârstei gestaționale. Trimestrul I este delicat, cu cel mai mare risc de pierdere de sarcină, de aceea se recomandă atenție sporită și începutul îngrijirii prenatale cât mai devreme.

Trimestrul II (14–28 săptămâni):

Considerat adesea cea mai confortabilă perioadă a sarcinii, trimestrul II aduce dispariția treptată a grețurilor și un plus de energie pentru mamă. Bebelușul crește rapid – de la ~14 cm la 37–38 cm spre finalul trimestrului, iar organele sale încep să funcționeze mai eficient. În jurul săptămânilor 18–20, viitoarea mamă simte primele mișcări fetale („fluturi” în burtică). Abdomenul devine vizibil proeminent, lumea din jur află vestea cea mare. În acest trimestru are loc ecografia morfologică de trimestrul II (detaliată mai jos), unde pot fi văzute în detaliu structurile fetale. Mama poate experimenta mici dureri de ligamente (pe măsura întinderii uterului), arsuri gastrice sau crampe ușoare, iar apetitul revine de obicei la normal.

Trimestrul III (29–40 săptămâni):

Ultima etapă a sarcinii este marcată de creșterea continuă a bebelușului (ajungând la ~50 cm și 3–3,5 kg în jurul săptămânii 40). Organele sale finalizează maturarea – de exemplu, plămânii se maturizează spre finalul trimestrului, pregătindu-l pentru prima respirație la naștere. Viitoarea mamă poate resimți din nou oboseală, somn mai dificil, nevoie frecventă de a urina (uterul apasă pe vezică) și contracții Braxton-Hicks (de „antrenament”). Vizitele prenatale devin mai frecvente (aprox. bilunare după 30–32 săptamâni și săptămânale în ultima lună) pentru a monitoriza atent tensiunea arterială, creșterea în greutate, poziția fetală și pregătirea pentru naștere. În ultimele săptămâni, bebelușul coboară în pelvis (semn că se apropie momentul nașterii), iar mama trebuie să fie atentă la semnele declanșării travaliului.

Nota medicului: Fiecare sarcină este unică. Dezvoltarea de mai sus este generală – nu te îngrijora dacă bebelușul tău are un ritm ușor diferit. Important este să mergi regulat la controalele prenatale, unde medicul îți va confirma că evoluția este sănătoasă. În 2016, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a crescut numărul recomandat de consultații prenatale de la 4 la 8 vizite, deoarece s-a observat că mai multe contacte periodice cu medicul reduc riscul de complicații și cresc șansele unei nașteri în siguranță . Așadar, păstrează legătura cu medicul sau moașa și nu ezita să adresezi întrebări la fiecare vizită.

🧬Analize Medicale Esențiale în Sarcină (Laborator și Imagistică)🧬

Îngrijirea prenatală presupune o serie de analize și investigații de rutină menite să supravegheze sănătatea mamei și a fătului. Aceste teste ajută la depistarea din timp a eventualelor probleme ce pot fi tratate sau monitorizate astfel încât sarcina să decurgă normal.

👩‍⚕️ Iată principalele analize pe care medicul le va recomanda pe parcursul celor trei trimestre de sarcină:

La prima vizită prenatală (de obicei în Trimestrul I):

Se vor recolta analize de sânge și urină pentru o evaluare generală. Un set uzual de analize include: hemoleucogramă completă – care verifică prezența anemiei sau a infecțiilor, grupă sanguină și factor Rh – esențiale pentru a ști dacă există incompatibilitate de Rh, analiza urinei (sumar și urocultură) – pentru a depista infecții urinare asimptomatice . Tot acum se fac teste de screening infecțios: testări pentru virusul hepatitei B și C, HIV, sifilis, rubeolă (imunitate) și alte infecții cu transmitere sexuală . De exemplu, testul pentru sifilis este recomandat încă de la începutul sarcinii (și eventual repetat în trimestrul III), deoarece sifilisul netratat poate provoca complicații grave fătului . De asemenea, se va verifica dacă ești imunizată la toxoplasmoză sau varicelă, în funcție de politicile locale. Dacă nu ți-ai făcut recent un test Babeș-Papanicolau, medicul poate recomanda și recoltarea acestuia la debutul sarcinii (de preferat în trimestrul I).

În Trimestrul II:

Pe lângă consulturile periodice (la ~4 săptămâni distanță în această perioadă), urmează câteva investigații specifice. Între săptămânile 24–28 se face de obicei testul de toleranță la glucoză (screeningul pentru diabetul gestațional) . Acesta presupune consumarea unei băuturi glucozate și verificarea glicemiei după o oră, pentru a depista dacă organismul metabolizează corect zahărul. Diabetul gestațional apare la ~3-10% dintre gravide, iar controlul său este important pentru a preveni creșterea excesivă a fătului și complicațiile la naștere. Dacă testul inițial iese peste valori normale, se va efectua un test oral de toleranță la glucoză complet (de 2-3 ore) pentru confirmare. Tot în trimestrul II (ideal pe la 20 de săptămâni) se efectuează ecografia morfologică de trimestrul II – detaliem mai jos importanța acesteia. În funcție de situație, medicul poate recomanda și alte analize: de exemplu, repetarea hemogramei pentru a verifica dacă ai nevoie de supliment de fier (anemia feriprivă fiind frecventă în sarcină) sau screening pentru anticorpi (dacă ai Rh negativ, se repetă la 28 săpt. înainte de a administra profilaxia cu imunoglobulină anti-D).

În Trimestrul III:

Pe ultima sută de metri, monitorizarea continuă. În jurul săptămânilor 36–37 de sarcină se va realiza un exsudat vaginal și rectal pentru depistarea streptococului de grup B (GBS) . GBS este o bacterie care poate coloniza inofensiv tractul genital al femeii, însă la naștere se poate transmite la nou-născut și produce infecții severe . Dacă testul iese pozitiv, se vor administra antibiotice în timpul travaliului pentru a proteja bebelușul. De asemenea, în ultima lună medicul verifică poziția fetală (majoritatea copiilor se așază cu capul în jos până la 36–37 săptamâni). Dacă suspectează vreo problemă de creștere (de exemplu, abdomenul mamei măsoară mai mic sau mai mare decât standardul), poate recomanda o ecografie de evaluare a greutății fetale și a lichidului amniotic. Se monitorizează la fiecare consult tensiunea arterială și eventual se testează urina pentru proteine, pentru a depista din timp semne de preeclampsie (tensiune gravidică).

Pe scurt: schema de controale și analize poate varia ușor în funcție de recomandările locale și de particularitățile tale, însă toate gravidele ar trebui să efectueze analizele de sânge și urină inițiale, testările infecțioase, ecografiile de trimestru I și II, testarea diabetului gestațional și screeningul de streptococ B înainte de naștere. Respectarea acestor investigații de rutină contribuie major la prevenirea complicațiilor. Medicul tău îți va aminti oricum ce urmează la fiecare consultație, iar tu te poți pregăti notându-ți eventuale întrebări.

Morfologiile Fetale – Ce Sunt, Când Se Fac și De ce Contează

👶🔎🧠🫀📈

Morfologia fetală este o ecografie detaliată efectuată de obicei de un specialist în medicină materno-fetală, menită să evalueze structura și dezvoltarea organelor bebelușului. În timpul acestei ecografii, medicul examinează sistematic capul și creierul fetal, fața, inima, plămânii, rinichii, coloana vertebrală, membrele și organele abdominale, asigurându-se că acestea au aspect normal și corespund vârstei gestaționale. De asemenea, se evaluează placenta, lichidul amniotic și circulația sanguină (prin Doppler) – toate pentru a verifica starea de bine a fătului.

În mod tradițional, se efectuează trei ecografii morfologice pe parcursul sarcinii, câte una în fiecare trimestru🖥️👶:

👶🔎Morfologia de Trimestrul I (săptămânile 11–14)

Numită și ecografia de screening prenatal, are loc la finalul primului trimestru. Scopurile sale principale sunt datarea exactă a sarcinii, determinarea numărului de feți (în caz de sarcini gemelare) și măsurarea translucenței nucale a fătului – un marker folosit împreună cu analize de sânge pentru a estima riscul unor anomalii cromozomiale (ex: sindrom Down). Deși la 12 săptămâni bebelușul este încă mic (aprox. 5–6 cm), această ecografie poate verifica prezența unor organe și structuri esențiale (creierul, membrele, schița organelor interne) și poate depista unele malformații majore apărute devreme. De exemplu, absența osului nazal sau o translucență nucală peste normal pot fi indicii pentru investigații suplimentare. Morfologia I este importantă pentru confirmarea viabilității sarcinii, identificarea precoce a unor probleme și, nu în ultimul rând, este un moment emoționant pentru părinți – când pot vedea pentru prima oară conturul bebelușului mișcându-se la ei în burtică.

🧠🫀 Morfologia de Trimestrul II (săptămânile 19–22)

Cunoscută și ca ecografia de anomalie fetală aceasta este probabil cea mai importantă ecografie a sarcinii. În jurul săptămânii 20, fătul are dimensiuni suficiente (~25 cm) pentru ca organele sale să fie vizualizate detaliat. Medicul va examina toate structurile – de la calota craniană și creier (verificând ventriculii cerebrali, cerebelul), fața (buza superioară pentru despicături), inima (cele patru camere și vasele mari), stomacul, rinichii, vezica urinară, coloana vertebrală, membrele etc. . Se va verifica placenta (localizarea ei – de ex. dacă este prea joasă, numită placenta previa) și lungimea colului uterin la mamă, pentru a preveni riscul de naștere prematură. Această ecografie screening pentru anomalii este oferită tuturor gravidelor deoarece identifică majoritatea malformațiilor majore (de exemplu, defecte de tub neural precum spina bifida, anomalii cardiace, defecte renale etc.). Potrivit ghidurilor, toate gravidele ar trebui să beneficieze de o ecografie de morfologie în al doilea trimestru , deoarece chiar și fără factori de risc pot exista defecte structurale neașteptate. Depistarea lor timpurie permite planificarea nașterii într-un centru adecvat (uneori cu posibilitatea de a corecta chirurgical unele probleme după naștere sau chiar intrauterin). De asemenea, la morfologia II se poate afla cu destulă siguranță sexul bebelușului, dacă părinții doresc acest lucru.

📈👶Morfologia de Trimestrul III (săptămânile 30–32)

În ultimul trimestru, această ecografie evaluează în principal creșterea și poziția fătului, precum și starea placentei și a lichidului amnioti. Un accent deosebit se pune pe estimarea greutății fetale și identificarea unei eventuale întârzieri de creștere intrauterină (IUGR) sau, dimpotrivă, a unui făt macrosom (prea mare). De subliniat faptul ca Morfologia III mai poate depista anomalii apărute tardiv sau care nu erau vizibile anterior.
Recomandările ghidurilor: Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca fiecare gravidă să efectueze cel puțin o ecografie înainte de 24 săptămâni , aceasta având un impact major: permite confirmarea vârstei gestaționale, depistarea sarcinilor gemelare și identificarea anomaliilor fetale, contribuind la o mai bună experiență a sarcinii. În practică, în multe țări (inclusiv România) se efectuează și o ecografie în trimestrul III pentru siguranță , deși nu peste tot este obligatorie. Ecografiile nu folosesc radiații, ci ultrasunete, fiind considerate sigure pentru făt; așa că nu ezita să le faci la recomandarea medicului. Ele sunt ocazii excelente să-ți vezi bebelușul și să te asiguri că totul decurge bine.

O nutriție echilibrată în sarcină este esențială atât pentru sănătatea mamei, cât și pentru dezvoltarea optimă a bebelușului. Ce mănânci în aceste luni devine “combustibilul” creșterii fătului, așadar haide să vedem ce ar trebui să conțină meniul unei gravide și ce ar trebui evitat.

🤰 Alimentația Recomandată în Sarcină

Nutrienți Cheie și Alimente ✅ Indicate / 🛑 Interzise

✅Calorii și echilibru 🔥⚖️
În primul trimestru, necesarul caloric zilnic nu crește foarte mult față de perioada de dinaintea sarcinii.
Abia din trimestrul II ai nevoie, în medie, de aproximativ 300 kcal în plus pe zi (echivalentul unei gustări sănătoase), iar în trimestrul III cam cu 400–500 kcal în plus, deoarece bebelușul crește rapid.

Accentul însă nu cade pe număratul caloriilor, ci pe calitatea alimentelor consumate.
O dietă variată, bogată în 🍎 fructe și legume proaspete, 🍗 proteine slabe, 🥛 lactate, 🌾 cereale integrale și 🥑 grăsimi sănătoase, va asigura majoritatea nutrienților necesari.

✅Proteinele 🍖🥚🌱

Proteinele sunt „cărămizile” din care se construiesc țesuturile fetale – este recomandat să incluzi zilnic proteine de bună calitate:

• carne slabă (pui, curcan, vită)
• pește cu conținut scăzut de mercur
• ouă
• leguminoase (linte, fasole, năut)
• nuci/semințe

Nevoile proteice cresc în sarcină cu ~25 g/zi față de înainte.

✅Acidul folic (vitamina B9) 🌿💊

Este probabil cel mai cunoscut supliment în sarcină, deoarece previne defectele de tub neural (ex: spina bifida) ale bebelușului 🧠👶.

• Se recomandă ca femeile să ia 400 µg de acid folic zilnic încă dinainte de concepție și în primele 12 săptămâni de sarcină ⏳. De fapt, toate femeile aflate la vârstă fertilă ar trebui să ia acid folic dacă plănuiesc o sarcină, deoarece tubul neural al embrionului se formează foarte devreme (în primele 4–6 săptămâni, uneori înainte ca mama să știe că e însărcinată)🤰✨.

• Ulterior, necesarul zilnic de folat crește la ~600 µg , însă este dificil de obținut doar din alimentație🍃🥦. De aceea medicul îți va recomanda în continuare un prenatal vitamin ce conține cel puțin 400 µg acid folic pe toată durata sarcinii 💊🤱.

• Surse alimentare bune de folat sunt legumele cu frunze verzi (spanac, broccoli)🥬🥦, citricele🍊, fasolea 🍛 și cerealele integrale îmbogățite 🌾 , dar nu te baza exclusiv pe ele – suplimentarea este de bază. Dacă ai antecedente de sarcini cu defect de tub neural, doza de acid folic poate fi crescută la 4 mg/zi (discută cu medicul).

✅Fierul 🩸🍖

Volumul de sânge al mamei crește cu peste 40-50% în sarcină, pentru a susține placenta și fătul. Astfel, necesarul de fier al organismului crește și el, de la ~18 mg/zi înainte de sarcină la 27 mg/zi în sarcină🤰❤️.

• Fierul este indispensabil în formarea hemoglobinei (globulele roșii) și prevenirea anemiei 🩸. O anemie feriprivă severă în sarcină poate crește riscul de oboseală extremă la mamă 😴, naștere prematură ⏳ sau greutate mică a copilului 👶⚠️.

• De aceea, majoritatea vitaminelor prenatale conțin fier (aprox. 30 mg)💊. Pe lângă suplimente, consumă alimente bogate în fier: carne roșie slabă 🍖, organe (ficat – în cantități moderate)🫀, leguminoase (linte, fasole)🌱, verdețuri (spanac)🥬, cereale integrale 🌾 și nuci🌰 . Combina-le cu surse de vitamina C (🍊 citrice, 🌶️ ardei, 🌿 pătrunjel) pentru a crește absorbția fierului.

• OMS recomandă suplimentarea zilnică cu fier pe parcursul sarcinii, în doză de 30–60 mg, împreună cu 0,4 mg acid folic, tocmai pentru a preveni anemia maternă, infecțiile post-partum, greutatea mică la naștere și nașterea prematură 🚼✅.

Medicul îți va verifica oricum hemoglobina pe parcurs; dacă devii anemică, poate crește doza de fier sau recomanda fier injectabil.

✅🦴 Calciul și Vitamina D ☀️🥛

🦴 Calciul este esențial pentru formarea oaselor și dinților bebelușului, mai ales în trimestrul III când scheletul se calcifică rapid ⚡👶.

Dacă aportul de calciu al mamei este inadecvat, fătul îl va consuma din oasele mamei ⚠️.

Femeile gravide (peste 19 ani) au nevoie de ~1000 mg calciu/zi 🥛.

Surse excelente de calciu sunt:

• lactatele (lapte, iaurt, brânză) 🥛🧀 — de exemplu, 3 pahare de lapte pe zi asigură aproape necesarul.

• dacă ești intolerantă la lactoză, poți obține calciu din broccoli 🥦, migdale 🌰, tofu 🍲, pește cu oase moi (sardine, anșoa) 🐟 și din alimente fortificate (cereale, sucuri cu calciu) 🌾🥤.

☀️🥛Vitamina D ajută la absorbția calciului și la dezvoltarea sistemului imunitar al fătului🛡️👶. Necesarul este de ~600 UI/zi 🌞.

Corpul produce vitamina D prin expunere moderată la soare ☀️, dar o poți lua și din alimentație:

• lapte și cereale fortificate 🥛🌾

• pești grași (somon, macrou) 🐠

• gălbenuș de ou 🥚

În zonele cu soare puțin, medicul poate recomanda un supliment de vitamina D (adesea, vitaminele prenatale includ 400-600 UI)💊.

✅🐟 Acizii grași Omega-3 (DHA/EPA) 🧠👁️

Acești acizi grași, în special DHA, contribuie la dezvoltarea creierului și a vederii bebelușului👶🧠👀.

Se găsesc în peștele gras (somon, sardine)🐠, nuci🌰, semințe de in și chia🌱. Este recomandat ca gravida să consume pește de 1–2 ori pe săptămână (varietăți cu conținut scăzut de mercur) pentru un aport optim de Omega-3.

⚠️ Atenție la peștii cu mercur ridicat: evitați rechinul🦈, peștele-spadă⚔️, tonul roșu (bluefin) 🐟 sau alte specii mari🛑, deoarece mercurul afectează sistemul nervos al fătului.

📋 Conform recomandărilor Colegiului American de Obstetrică și Ginecologie (ACOG), gravidele nu ar trebui să consume deloc pești precum rechinul, peștele-spadă, macroul mare, tilefish, marlinul sau tonul obez (bigeye) și să limiteze tonul alb (albacore) la maxim 170 g pe săptămână . În schimb, sunt încurajați peștii cu mercur scăzut, bogați în Omega-3✅: somon, păstrăv, hering, sardine, cod 🐟etc.

✅💧 Hidratarea 🚰🤰

În sarcină, volumul de lichide din corp crește 🩸, iar apa e vitală pentru formarea lichidului amniotic, susținerea circulației placentare ❤️ și prevenirea constipației. Țintește 8–12 pahare de apă pe zi (aprox. 2–3 litri).

Pe lângă apă, poți include și:

• 🥣 supe
• 🍵 ceaiuri din plante sigure (ex: mentă, ghimbir – bun contra grețurilor)
• 🥛 lapte
• 🍹 sucuri naturale diluate

⚠️ Evită băuturile cu mult zahăr (sucuri carbogazoase sau îndulcite în exces), deoarece pot favoriza creșterea în greutate și dezechilibrele glicemice ❌🍬

🛑🍽️ Alimente de Evitat în Sarcină 🤰⚠️

🛑Există câteva alimente și băuturi interzise sau de redus în sarcină, deoarece pot dăuna fătului.

🛑🍷❌ Alcoolul

Niciun nivel de alcool nu este considerat sigur în sarcină ⚠️🤰.

Consumul de alcool (fie și ocazional):

• poate provoca sindromul alcoolic fetal 🧠 – o afecțiune gravă ce implică malformații și întârzieri de dezvoltare 🧩
• crește riscul de avort spontan ❌👶
• poate duce la naștere prematură ⏳

👉 Așadar, renunță complet la băuturile alcoolice pe durata sarcinii — și chiar din momentul în care încerci să concepi 🛑🍾.

🛑☕⚠️ Cafeina
Cofeina în cantități moderate este permisă în sarcină, dar trebuie limitată la maxim 200 mg pe zi (≈ 1–2 cești de cafea) 🧋📏.

Doze mai mari de cofeină pot fi asociate cu:

• risc ușor crescut de avort spontan ❌👶
• greutate mică la naștere ⚖️👶

👉 Nu uita: cofeina se regăsește și în:

• ceai 🍵
• băuturi tip cola 🥤
• ciocolată 🍫

💡 Un truc util: optează pentru cafea slabă sau decofeinizată, dacă simți nevoia de gust, dar vrei să eviți efectele cofeinei.

🛑🍖🚫 Carne crudă sau insuficient gătită

Evită complet consumul de:

• ouă cu gălbenuș moale 🍳😕
• biftec în sânge 🥩💧
• tartar 🥩🍳
• sushi cu pește crud 🍣
• fructe de mare crude 🦐

Aceste alimente pot conține bacterii sau paraziți periculoși: Toxoplasma, Salmonella, E. coli.

⚠️ Aceste microorganisme pot provoca toxiinfecții alimentare severe 🤒 și pot afecta grav fătul 👶🛑.

🛑🥩🧀❌ Mezeluri, pateuri refrigerate și brânzeturi nepasteurizate

Aceste alimente prezintă un risc crescut de contaminare cu Listeria 🦠 — o bacterie periculoasă care poate traversa placenta și poate provoca:

• avort spontan ❌👶
• infecții neonatale grave 🏥🧸

❌Evită așadar brânzeturile moi nepasteurizate (brie, camembert, brânză albastră) și laptele nepasteurizat .

🔍 Alege variante pasteurizate și bine preparate termic pentru siguranța ta și a bebelușului 👶✅.

🛑🧡⚠️ Excesul de Vitamina A (Retinol)

Deși betacarotenul din morcovi 🥕 și alte legume este benefic ✅, forma activă de vitamina A (retinol) în exces poate deveni toxică pentru făt 👶❗.

⚠️ Evită: suplimentele ce conțin doze mari de vitamina A 💊🚫 și limitează consumul de ficat, care este foarte bogat în retinol 🫀 — limitează la o porție mică pe săptămână ⚖️

📌 Vitaminele prenatale conțin doze sigure și controlate de vitamina A, adăugate intenționat pentru a nu depăși limitele recomandate ✅🤰.

Pe lângă acestea, ai grijă la dieta sărată – prea mult sodiu poate agrava retenția de apă 💧și hipertensiunea 🔴💥, așa că redu consumul de snacks-uri sărate 🥨🍟 și adaugă mai puțină sare în bucate🍽️. De asemenea, încearcă să eviți alimentele ultraprocesate cu multe zaharuri adăugate 🍬🍭 și grăsimi nesănătoase🧁🍔. ❌ Acestea nu aduc nutrienți utili și pot favoriza o creștere excesivă în greutate în timpul sarcinii ⚖️🤰.

📚🌍 Recomandările Ghidurilor Internaționale

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) subliniază importanța consilierii gravidelor privind alimentația sănătoasă 🥗🤰, deoarece o nutriție optimă are un impact pe termen lung asupra sănătății mamei și copilului 👩‍👧💚.

Totodată, OMS și alte organizații recomandă suplimentarea cu micronutrienți esențiali (acid folic💊, fier 🩸, vitamina D ☀️ unde e cazul) pe lângă dietă, pentru a asigura atingerea dozelor zilnice necesare⚖️🥄 .

🔄 Un aspect important este și menținerea unui ritm sănătos de creștere în greutate în timpul sarcinii:

• Femeile cu greutate normală înainte de sarcină: +11–16 kg
• Femeile subponderale: +13–18 kg
• Femeile supraponderale: +7–11 kg

📏 Conform Institutului de Medicină din SUA (adoptat de multe ghiduri).

👩‍⚕️ Medicul îți va monitoriza graficul greutății și te va îndruma.
📌 Scopul nu este să „mănânci pentru doi” la propriu, ci să mănânci de două ori mai sănătos 🥦❤️.